Una era frumoasă, dar prostuță rău;
celalaltă era tare urâtă, dar foarte înțeleaptă.
Regele, suferind pentru cele două fiice ale sale, s-a îmbolnăvit de durere.
Într-o zi, fiica cea urâtă, disperată, a mers la râu și s-a așezat pe mal, plângând. A plâns toată ziua, simțindu-se tristă și neputincioasă.
Geniul Apei a ieșit din râu și, când a văzut lacrimile prințesei, a fost mișcat de compasiunea ei. I-a spus:
- Am auzit plânsul tău și știu durerea ta. Vreau să te ajut. Pune-ți trei dorințe și eu ți le voi împlini.
Prințesa a mulțumit mișcată și a început să se gândească la ce ar putea cere.
Primul lucru care i-a venit în minte a fost să ceară frumusețea, dar apoi s-a gândit la nefericirea surorii ei pe care nimeni nu și-o dorea ca prietenă, pentru că de fiecare dată când deschidea gura, spunea numai prostii.
S-a întrebat cu înțelepciune: „Cum aș putea fi fericită dacă sunt înconjurată de proști?” Așa că i-a cerut Geniului să răspândească înțelepciunea în regatul tatălui său.
- De acord, a spus Geniul Apei. Care este a doua dorință?
Prințesa s-a gândit din nou la frumusețe, dar apoi i-a trecut prin minte că tatăl ei este bolnav și i-a cerut Geniului să-l vindece împreună cu toți cei care suferă ca el.
- Acum este sănătos, a spus Geniul Apei. Acum ai o ultimă dorință.
Prințesa s-a gândit mult. Era pe cale să ceară, în sfârșit, frumusețe, când înțelepciunea ei a făcut-o să se gândească că într-o zi va îmbătrâni și ca toți ceilalți își va pierde oricum frumusețea. Atunci de ce să irosească a treia dorință?
S-a gândit și s-a gândit și apoi a decis să-i ceară Geniului puterea de a se accepta pe sine așa cum este și pe ceilalți așa cum sunt.
- S-a înfăptuit!, a spus Geniul Apei.
Deodată, prințesa a simțit că se iubește pe sine, că iubește întreaga lume și a fost cuprinsă de o bucurie interioară infinită.
S-a uitat la râu pentru a-i mulțumi Geniului și și-a văzut fața reflectată în apă. Mare i-a fost surpriza când a observat că fața i s-a schimbat. Devenise frumoasă!
- De unde vine această frumusețe?, l-a întrebat fata pe Geniul Apei. Nu ți-am cerut asta.
Geniul a zâmbit și a răspuns:
- Nu eu ți-am dat frumusețea, ci bucuria și dragostea ta interioară”.
Autor necunoscut
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu