duminică, 18 iunie 2023
Trezirea spirituală
sâmbătă, 17 iunie 2023
Vindecarea sufletului
După cum se spune în Biblie, la baza bolii se află păcatul, la baza păcatului este orgoliul, iar orgoliul este îndepărtarea de Dumnezeu. Cum poate îndepărtarea de Dumnezeu să ducă la boală?
Este vorba despre faptul că imaginea noastră obișnuită despre lume, cristalizată cu câteva mii de ani în urmă, nu este cea corectă. Conform acestei imagini a lumii, Dumnezeu a creat cândva Universul, după care s-a îndepărtat cumva de la treburi și acum Universul există de sine stătător, iar voia Divină nu se manifestă în niciun fel.
În realitate, Dumnezeu guvernează lumea în permanență, în fiecare fracțiune de secundă. Hristos vorbea despre acest lucru astfel: „Cât despre voi, până și perii din cap, toți vă sunt numărați”.
Dumnezeu creează Universul în fiecare clipă. El revarsă permanent energia vieții în acest Univers, îl reface și îl susține. Iar noi primim această energie prin intermediul sufletului nostru, pe care îl hrănește.
Când omul se îndepărtează de Dumnezeu, această energie supremă de iubire începe să se epuizeze din suflet. Mai întâi, pe neobservate, se pierde unitatea cu Cel de Sus în mod subconștient iar, pe urmă, omul începe să lupte cu voia Celui de Sus, mai bine zis, nu poate să accepte ceea ce se întâmplă. El regretă trecutul, se teme de viitor și își face griji. Acesta se înfurie, se enervează în ceea ce privește prezentul, devine nemulțumit față de cei apropiați și de lumea înconjurătoare.
Dacă nemulțumirea, supărarea, judecata și alte emoții agresive sunt doar de suprafață, atunci ele nu ne influențează nici sufletul în mod deosebit, nici lumea din jur. Însă, dacă agresivitatea noastră este interioară, profundă, atunci aceasta este deja o agresivitate față de întregul Univers, întrucât noi suntem uniți cu Universul la nivel de suflet. Dacă un om nu poate să accepte ce se întâmplă sau ceea ce s-a întâmplat și, cuprins de panică, se teme de viitor sau se mâhnește, adică nu îl acceptă, atunci el începe să-și piardă energia, apărând ulterior neplăcerile și bolile.
Această energie vitală, universală, ne asigură existența sufletului, a spiritului și a trupului nostru. În momentul în care energia este insuficientă, sufletul începe să sufere și caracterul omului se alterează. El devine josnic, necinstit, egoist. Apoi, încep problemele cu destinul, neplăcerile, nenorocirile, eșecul idealurilor, supărările, trădările și altele. Mai departe, trupul începe să sufere, adică apar bolile....
S.N. Lazarev - Vindecarea sufletului
Repere psihologice ale omului evoluat spiritual
In primul rand calmul este o caracteristica speciala a acestui om. Te afli intr-o mare de oameni agitati si dintr-o data vezi pe unul dintre ei ca e linistit si ca surade ca si cum nu ar fi deloc afectat de toata nebunia momentului. Deja vrei sa te indrepti spre el, sa il cunosti. Simti ca are ceva special si nu stii ce. Surasul lui nu e un suras orgolios, nu pare sa spuna “eu de voi rad acum”, ci e un suras care pare sa spuna ”stai linistit, si aceasta problema va trece si va veni iar soarele”.
Da, optimismul este ceea ce nu trebuie sa lipseasca din personalitatea acestui om. In orice situatie stie ca exista si ceva de invatat din aceea agitatie, stie ca fiecare problema poarta in ea si solutia, dar inca nu e vizibila. Increderea in sine e atat de puternica, incat chiar si atunci cand oamenii din jur spun ca nu exista sanse de reusita, omul superior nu renunta. Nu mai are cum sa renunte, a investit tot sufletul in ceea ce face, daca ar renunta si-ar lasa acolo sufletul si ar ramane gol pe dinauntru.
Foarte grea este urmatoarea caracteristica: asteptarea. Omul superior nu se plictiseste asteptand, el asteapta altfel decat ceilalti oameni. Pentru el asteptarea este cea care da valoare lucrului pe care il asteapta. Cum de poate sa astepte fara sa se plictiseasca ca ceilalti? Isi tine mintea atenta, sub control. Nu o lasa sa sara de la un gand la altul, el e atent numai la ceea ce cauta, ca un vanator in cautarea unei prazi. Nu renunta, nu se plictiseste de asteptare.
Cand cineva spune minciuni sau barfe despre el, acest om rade – nu intoarce vorbele in avantajul lui. Stie ca are deaface cu niste copii imaturi. Rezistenta la barfele si minciunile celorlalti este o alta caracteristica a personalitatii perfecte. Daca vrei sa reusesti asta si tu va trebui sa iti spui de fiecare data ca acesti oameni care te vorbesc de rau, de fapt au ei acele probleme pe care le pun pe umerii tai. Nu ii judeca, ci accepta ceea ce spun ei cu acelasi suras calm si detasat.
Razbunarea este un cuvant care nu exista pentru omul care vrea sa se dezvolte. Razbunarea te face mic in ochii tai si ai lumii. Daca cineva simte dorinta de razbunare inseamna ca plateste cu aceeasi moneda raul care i-a fost facut. Asta pentru ca nu are monede mai valoroase. Omul superior iarta persoana care i-a facut rau, dar incearca sa repare acel rau. Nu sta cu mainile in san si nu face nimic, ci actioneaza, isi urmareste obiectivele. Nu se roaga de nimeni si din aceasta cauza pare un pic nesociabil. Oamenii din jurul lui ar vrea ca acesta sa ceara ajutor, nu le place sa aiba langa ei un om autonom. Insa omul pornit pe calea dezvoltarii personale este din ce in ce mai autonom. Fiecare zi ce trece el se maturizeaza si de la starea de copil neajutorat devine adult.
Visul – atunci cand un om incepe sa se dezvolte isi schimba visele, viata lui ii cere sa viseze ca zboara mai sus. Vrea mai mult, nu se mai multumeste sa fie numai bucuros, ci vrea sa fie fericit. Nu ii mai este deajuns o viata calduta, vrea o viata fierbinte. Cu toate astea obiectivele pe care si le stabileste nu ii devin obsesie. Daca ai inceput deja sa mergi pe aceasta cale stii ca omul superior este flexibil. Daca un obiectiv este de neatins nu se sinucide, se adapteaza. Nu trece peste cadavre ca sa isi atinga obiectivul – stie cand sa renunte.
E perfect adaptat la resursele pe care le are, nu sufera pentru ca dupa luni vine marti. Stie ca ceea ce e inevitabil trebuie acceptat cu calm. Atunci cand nu reuseste sa isi atinga obiectivele, cand are parte de esec, isi reanalizeaza strategia si o adapteaza. Pentru el succesul sau esecul sunt fiecare importante. Succesul ii spune ca a reusit sa inteleaga mecanismele universului si sa se adapteze la ele. Esecul, pe de alta parte, ii spune tot ce are nevoie despre lispurile cu care inca se confrunta. Esecul poarta in el mult mai multa informatie decat succesul. Omul superior stie asta si este atent la cauzele adevarate ale esecului, care de cele mai multe ori sunt in el, nu in afara lui. El stie ca poate a ales gresit strategia, sau ca poate nu isi doreste din toata fiinta acel obiectiv.
Ceva special il defineste insa pe acest om. Chiar daca si-a vazut visul distrus, nu abandoneaza. Nu poate sa abandoneze. Suporta orice, dar merge inainte. Daca nu ii reuseste o strategie si nu isi atinge un vis astazi, el maine insista din nou. Daca lumea ii spune ca ceva este imposibil, el spune ca in acest caz o sa il atinga un pic mai tarziu, dar cu siguranta il va atinge.
Isi asuma riscuri – are asa mare incredere in oameni si in el incat risca totul. Risca sa piarda tot ce are pentru ca stie ca daca deja a reusit odata sa cladeasca, va reusi si a doua oara. Stie sa piarda fara sa renunte. Chiar daca cei din jur ii spun sa se opreasca pentru ca risca prea mult, el stie ca jocul este mai important pentru el decat castigul. Daca ar trebui sa aleaga intre castigul final si jocul in sine, ar alege jocul fara sa stea pe ganduri.
Omul superior daca este inconjurat de multime sau e singur in camera se comporta la fel. Pur si simplu se simte relaxat in ambele situatii. Nu cauta sa iasa in evidenta in mijlocul unui grup. Nu rade de ceilalti, dar nici nu sta rezervat facand pe desteptul. Pur si simplu se adapteaza. Cred ca acesta este cuvantul cheie care defineste cel mai mult acest model de om: adaptarea.
Atunci cand ceilalti oameni isi pun toata increderea in prieteni sau familie, omul superior stie ca nu are voie sa ceara nimanui nimic. Nu el este centrul universului, buricul pamantului. El stie ca nimeni nu s-a nascut ca sa il serveasca pe el, ca sa il faca pe el fericit. In orice relatie un asemenea om cere putin si ofera mult. Ii place sa ii faca pe altii fericiti, dar nu cere acelasi lucru de la ceilalti. Face contrar celor care spun “sa se comporte cu mine, asa cum ma comport eu cu ei”. El crede ca problemele lui sunt mai mici decat ale celorlalti, asa ca nu are voie sa ii incarce si el cu cereri.
Caracteristica mea preferata – poate si pentru ca am simtit-o numai pentru cateva momente in viata – este trairea prezentului. Omul superior nu se gandeste cu regret la trecut, nu zice ”ca bine a fost anul trecut, mult mai bine decat acum”. El stie ca fiecare moment are farmecul lui, daca stii sa il savurezi. Daca stii sa cauti ceva placut in fiecare clipa, o faci sa devina eterna. Viitorul nu il intereseaza decat pentru planificare. Nu se gandeste ca o sa ii fie bine in viitor. In viitor o sa ii fie exact asa cum o sa ii fie. Pentru el viitorul inseamna inca o zi in care va invata ceva nou. Isi propune obiective, dar le traieste deja din prezent. Momentul prezent e cel care ii face bucurie, nu viitorul sau trecutul.
Fragment dintr-un articol scris de Marius Simion
“DRAGOSTEA DE SINE VINDECĂ CELE MAI MULTE RĂNI ADÂNCI.“
“LA CE FRECVENȚĂ ENERGETICĂ VIBREZI ? “
"RUSINE: vibrand doar 20 Hz, este cea mai joasa vibratie pe care o emite un om. Rușinea împiedică luarea deciziilor, conviețuirea socială, ne ava
nd experiențe în viață, ceea ce îngreunează învățarea, evoluția și acțiunea, pentru că nu știi ce funcționează și ce nu. Într-o formă mai blândă, se manifestă ca timiditate. Și la un nivel extrem de rușine, persoana vrea să dispară, chiar sinucigandu-se, simțind ură de sine.
VINOVAȚIE (30 Hz): Vibrație puțin mai mare decât rușinea, pentru că a se simți vinovat o persoană trebuie să acționeze. Oamenii de genul ăsta creează foarte puțin, joacă rolul de victimă, dând vina pe toate și pe toți că nu reușesc să-și reușească pretențiile. Nu inovează niciodată, trăiește din trecut. Religia pentru acest tip de persoane hrănește în ei sentimentul că sunt păcătoși.
APATIE (50 Hz): Pierderea speranței și victimizare. Caracteristicile persoanelor fără adăpost. Oamenii aflati in aceasta stare nu pot actiona in fata a ceea ce prezinta viata.
DUREREA/SUFERINTA (75 Hz): Tristete extrema, mai ales in fata pierderii. Vibrează mai mult decât apatia, pentru că suferința îi transformă pe oameni și îi scoate din starea de apatie.
FRICĂ (100 Hz): Oamenii cu frică se simt nesiguri în fața problemelor vieții, totul devine periculos. Pot fi paranoici, îngrijorați și stresați. De multe ori au nevoie de ajutor pentru a depăși și a face față acestor temeri și a ieși din această situație. Temerile sunt convingeri limitative, care generează o lipsă de calitate a vieții.
DORINTA (125 Hz): La acest nivel o persoana este materialista pana la punctul de a nu fi niciodata fericita cu ceea ce are. Hrănește vicii și pofte. Este consumista, deși nu cumpără ceea ce își dorește, devine nerăbdătoare și anxioasă. Noi suntem cei care alegem ce efect vor avea lucrurile fizice asupra noastră, fie că sunt bune sau rele. Trebuie să avem echilibru.
FURIA (150 Hz): Este un sentiment de frustrare, care poate fi ascuns în interiorul nostru sau poate fi expus într-un moment de furie, care provoacă și vinovăție, rușine și disconfort, pentru că, mereu după pierderea controlului, individul se simte rău, pt. neputinta de a controla sentimentele. Când furia este stocată în tine, se acumulează și ajunge la un punct în care un „țânțar se transformă într-un armasar”, provocând o „explozie”. Idealul nu este să păstrați furia, ci să încercați să o canalizați în alte lucruri, cum ar fi să ieșiți afară pentru a face exerciții fizice, de exemplu.
Mândrie (175 Hz): Aceasta este starea predominantă de conștiință a umanității de astăzi. Depinde de circumstanțe externe (bani, putere, faimă etc.). Este statul care duce la naționalism, rasism și războaie religioase. Un atac asupra convingerilor tale devine un atac personal.
CURAJ (200 Hz): În această stare, ego-ul încă există, dar deja începe să vadă o viață în afara lui, gândindu-se mai mult la alții. Optimismul prevalează, iar spiritualitatea începe să apară.
NEUTRALITATE (250 Hz): Nivelul sistemelor în care convingerile noastre sunt flexibile, devenim detașați și mai fericiți. Orice s-ar întâmpla, vei rămâne în picioare. Nevoia de a dovedi s-a pierdut. Te simți în siguranță și te înțelegi foarte bine cu ceilalți. Este o stare confortabilă.
DISPOZIȚIE (310 Hz): La acest nivel, începi să-ți folosești energia mai eficient. Începeți să puneți ideile în practică, nu mai există nicio plângere despre aproape nimic. Aici se termină entropia. Viața devine mai organizată.
ACCEPTARE (350 Hz): Adevărata schimbare, eliminând vechile credințe. Traieste proactiv pe masura ce energia ta creste. La nivelul de acceptare devii competent și aici vrei să-ți folosești abilitățile pentru a face ceva bun. Aici stabiliți și atingeți obiectivele. Începe să înțeleagă că are un rol în plus în lume și vrea să facă diferența. Poți ierta cu ușurință.
MOTIV/CONTEMPLARE (400 Hz): Hawkins definește acest nivel ca fiind nivelul medicinei și științei. Conștiința Maeștrilor, unde cineva este detașat de tot. El vede lumea ca un întreg conectat, nu mai există suferință pentru lucrurile exterioare, nu mai trăiește în Matrix.
🥰😇IUBIRE (500 Hz):
Nu mai există ego, ci doar iubire necondiționată, unde tot ceea ce faci este spre binele mai mare. (Hawkins spune că acest nivel este atins doar de unul din 250 de oameni pe parcursul întregii vieți. O cotă minimă ca 0,0001% trăiește în această stare.)
BUCURIA (540 Hz): Stare de fericire de nezdruncinat. Bucuria este cea mai înaltă stare de conștiință pe care ego-ul o poate atinge. Detașarea începe cu viața. Nivelul unde sunt cei mai avansati în spiritualitate. Energia acestor oameni este radiantă și este grozav să fii în preajma lor. Extinderea conștiinței. Persoana actioneaza prin intuitia sa, care este foarte puternica.
😇PACE (600 Hz): Transcendență totală. (Hawkins spune că acest nivel este atins doar de o persoană din 10 milioane.)
😇ILUMINARE (700 Hz): „Este unirea ființei cu întregul”. Sfârșitul individualismului. Sfârșitul meu. Sfârșitul ego-ului. Omul transcendental. Extrem de rar. Doar să te gândești la oamenii de la acest nivel te poate face să-ți ridici nivelul de conștientizare. Aici are loc starea de „Conștiință Superioară”, cunoscută și sub numele de „Super Conștiință”. Vedeți lumea așa cum este cu adevărat. De nedescris.”
Sursa: Edelweiss Nina & Bianka Luz
Atenție mare! Scala Piramidei Conștiinței a lui Hawkins nu se referă la HERTZI! Și este o scală Logaritmică în baza 10!
Cifrele sunt rezultate din măsurători kinesiologice, și nu exprimă frecvența în hertzi, ci energia!
Femininul absoarbe programarea masculina
"Sancta Simplicitas:
Puterea personala
“Nu vă fie teamă să vă asumați puterea personală,





