vineri, 21 iunie 2024

Ciocârlia

STIATI CĂ?
CEA MAI CUNOSCUTĂ MELODIE Românească, CIOCARLIA, a fost compusă cu boabe de fasole și mazăre uscată!

Fiu al lui Costache, lăutarul cu ștaif de la curtea lui Grigore Ghica Vodă, Angheluș Dinicu este cel care a compus faimoasa melodie românească ”Ciocârlia”. „Umplea naiul său cu boabe de fasole ori mazăre uscată iar aplauzele deveneau adevărate ovațiuni”, spuneau istoricii. Participa la conferințe internaționale, cânta la curți imperiale de vază din Europa. Se stinge la 1905 și se odihnește în cimitirul „Pătrunjel”, azi, „Reînvierea”, din cartierul bucureștean Colentina.

Când Costache Dinicu, lăutarul, pornea a mângâia cea chitară a sa plămădită special de un maestru grec, paserile cerului se opreau din zbor. Grigore Ghica-Vodă, la curtea căruia odihnea, era un domnitor cetit, dădător de legi, fondator de Școli Filarmonice, știa cu ce se mănîncă un viers. Angheluș ăsta micu', Angheluș Dinicu, puiul său, veni pe lume pe la 1838, într-un București ce avea atunci 81 de mahalale cu 10.601 case și 63.644 de locuitori. Prinsese timbrul naiului încă de la trei ani. Ședea non stop cu urechile ciulite la maeștrii tarafului Dumitrache, sorbea din priviri gesturile lui Năstase „Ochialbi”.

În 1889, pe la 51 de primăveri, participă la Expozițiunea Universală de la Paris. Se lasă cu concurs puternic, lăutari din toată lumea se bat pe un loc pe podium. Angheluș și taraful lui iau medalia de aur. E 29 iunie. Ziua în care Dinicu la nai dimpreună cu Sava Pădureanu la vioară, cântă ceva ce n-a auzit Parisul: „Ciocârlia!”. Chiar acolo, sub Turnul Eiffel! Unii zic că piesa e venită din Asia Centrală, dar Dinicu e cel care o „așează”, îi dă ritmul.

„Când scotea Angheluș din buznarul din dreapta al vestei lui boabele de fasole sau mazăre uscată să le împartă în țevile naiului său ca să zică o Ciocârlie, toată lumea adunată în localul unde cânta taraful lui încremenea cu paharul în gură, pentru ca apoi, la trilurile sfârșitului, să izbucnească în aplauze ce deveneau adevărate ovațiuni”, își amintește George Costescu, istoric literar român și scriitor. Parisul plânge!

Dinicu și oamenii lui o reiau. De două ori!
Sunt invitați, apoi, la petrecerea de sărbătorire a ziarului Le Figaro. Cîntă Un „tril” de ciocârlie, în varianta originală.

Sunt invitați, apoi, la petrecerea de sărbătorire a ziarului. Cîntă „Deșteaptă-te române”, „Am un leu și vreau să-l beu”, „Doina” și, la final, atacă „Ciocârlia”. Delir total!

Redă perfect la nai trilul ciocârliei. E chemat la Poiana Stânei, la vizita oficială a împăratului Franz Josef al Austro-Ungariei. Nu se oprește doar la această capodoperă. Aranjează folclor românesc, îl păstorește. Publică în revista ”Doina”, are trei fii, toți muzicieni: Dimitrie, Gheorghe și Nicolae. De asemenea, nepotul, Grigoraș, avea să devină un virtuoz violonist. Sare în noul secol și moare într-un început de noiembrie 1905.

E dus, la propriu, între Lizeanu și viitoarea Mașină de Pâine, un loc, la propriu, cu multă verdeață. De aceea i se și spune „La pătrunjel!”

Toți marii lăutari aveau să vină, pe rând, aici.

miercuri, 19 iunie 2024

Sfânta Alina

 



19 iunie - Sfânta Alina este comemorată pe data de 16 iunie în Belgia, pe 20 octombrie în celelalte ţări catolice şi pe 19 iunie în ţările creştine ortodoxe.

Alina era fiica lui Levoldus (fr. Leopold; limba locală: Leeuwold) şi a lui Hildegarde, castelani de Dilbeek, în Brabant, pe timpul regelui Clavis al II-lea, care a domnit între anii 635-637. Tatăl ei era senior franc şi era păgân, precum majoritatea francilor din acel timp. Unele texte afirmă că s-ar fi născut în jurul anului 630. Ea aparţine generaţiei precedente celeia Sf. Gudule, fiica contelui Witger şi a Sf. Amallerge care se va naşte prin 650 în castelul Hamme, aproape de Alost, şi care va muri prin 712. Gudule era nepoata Sf. Gerturda de Nivelles, unde a fost creată o abaţie în 640, dată presupusă a morţii Sf. Alina.

Într-o zi pe când vâna pe ţărmurile Senei, ajunge la Forest unde întâlneşte un eremit care i-a vorbit de religia creştină. Întors de la acesta, seniorul a povestit aventura membrilor familiei sale. Fiica sa Alina s-a simţit atrasă de această nouă credinţă creştină. S-a dus la eremit şi, după ce a fost instruită în credinţă, a primit botezul. Legenda continuă: „Sf. Amand, care se afla pe atunci la Forest, a primit-o cu braţele deschise; nu putea să părăsească ceea ce duhul Sfânt lucrase în inima ei. A instruit-o, şi după ce a fost îndeajuns de luminată asupra a tot ceea ce trebuia să creadă şi să practice, el însuşi i-a conferit Botezul[2]”.

Din acest moment ea asistă la oficiile religioase celebrate de eremitul din Forest, iar legenda afirmă că activităţile sale erau însoţite de minuni.

Astfel, într-o noapte, când a mers la Forest, a găsit uşa bisericii închisă. Un servitor i-a spus că preotul era suferind, dar ea i-a spus să meargă să-l caute. Când servitorul a ajuns la preot îl găsi vindecat. Altă dată, întrucât nu vroia să intre în biserică cu toiagul de drum, ea l-a înfipt în pământ.

„După serviciul divin, după ce a ieşit din biserică şi a vrut să-şi ia toiagul, ea a văzut că acesta avea ramuri şi frunze. Tradiţia spune că acest alun se află şi astăzi la Forest lângă biserica parohială. Dar tatăl ei, furios pe faptul că ea era atât de interesată de această nouă religie, pe care o atribuia celor slabi, i-a interzis să mai aibă vreun contact cu ea. Ea nu a ţinut cont de aceasta şi a ieşit noaptea din castel pentru a asista la oficii. Ba chiar îl mituia pe paznicul, în a cărui pază a fost lăsată de tatăl ei, dându-i acestuia perle.

Pe scurt, noaptea, contrar voinţei părinţilor, ieşea din castelul din Dilebeek şi, traversând dealuri şi câmpuri, mergea să asculte prima liturghie a zilei, celebrată la răsăritul soarelui la oratoriul din Forest.

Levoldus, informat despre misterioasele ieşiri nocturne al fiicei sale, i-a poruncit unei gărzi să o urmărească. În noaptea ceea, ca de obicei, Alina a părăsit locuinţa familiei. Paznicul a urmărit-o, fără ca ea să-şi dea seama. Când a ajuns la ţărmul Senei, (tânără) copilă a traversat râul mergând miraculos pe apă. Paznicul nu a mai putut să o urmărească, căci nu era acolo nici o barcă, şi nici un pod. El a alergat în grabă să povestească minunea stăpânului său. Acesta, furios, a trimis oameni înarmaţi pentru a o aduce cu forţa: „E vrăjitorie, a răbufnit Levoldus: luaţi armele, înșfăcați-o şi aduceţi-o la mine cu orice preţ”.

Soldaţii au pândit întoarcerea fetei. Răufăcătorii au ieşit din râu şi au prins-o. ea a încercat, fără succes să se elibereze din mâinile lor. Alina i-a rugat pe soldaţi să o lase să meargă acasă. În faţa refuzului lor, ea s-a agăţat cu toată puterea de trunchiul unui plop.

„Pentru că striga, soldaţii s-au aruncat asupra ei, şi au tras cu putere de ea aşa încât braţul Alinei a fost smuls. Sufletul inocent şi plin de merite era acum pregătit să primească de la soţul divin dubla coroană: a fecioriei şi a martiriului”.

Legenda afirmă că un înger a coborât atunci din cer şi a dus braţul însângerat pe altarul bisericii consacrate Sf. Denis.

Intrigaţi de descoperirea braţului pe altarul bisericii, şi recunoscând că este al Alinei, preotul din Forest şi câţiva enoriaşi au încerca să descopere cum a fost posibil acest lucru. Astfel ei au găsit trupul Alinei aproape de Sena. Alina a fost înmormântată în apropiere de mica biserică parohială, în pădurea dedicată Sf. Denis, iar pe mormântul ei a fost construită o capelă.

Curând s-a răspândit în regiune că cei bolnavi care veneau la mormântul Alinei se vindecau. Un senior bogat de acolo, pe nume Osmond, orb fiind a venit la această capelă şi a fost vindecat. Mergând apoi la Leopoldus pentru a-i împărtăşi misterul, acesta din urmă s-a căit de crima sa şi şi-a luat propunerea de a se converti. El s-a botezat împreună cu soţia sa, schimbându-şi numele în Harold. Din acest moment, ambii, se spune, au du o viaţă creştină exemplară; au fost înmormântaţi la Dilbeek în biserica Sf. Ambroziu, pe care au construit-o chiar ei.

Sfanta Mucenita Alina ,roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!



sâmbătă, 8 iunie 2024

Ce zodie ești în horoscopul egiptean antic. Misterele ascunse în spatele celor 12 semne zodiacale

 Horoscopul egiptean antic are și el misterele lui, pe care le vom descoperi în următoarele rânduri. Și în cazul acestui tip de zodiac există 12 semne, care sunt dictate în funcție de ziua în care te-ai născut. Fiecare dintre acestea are o serie de caracteristici și trăsături care sunt definitorii pentru persoanele născut sub guvernarea acestor semne. Vom observa, că există o oarecare similaritate cu astrologia occidentală atunci când vine vorba despre acest capitol.

Egiptenii își numeau semnele după zei și zeițe, cu excepția Nilului. Să aruncăm o privire asupra semnelor egiptene și a semnificațiilor lor; cu toate acestea, orice referire la semnele din astrologia occidentală este o simplă comparație și nu înseamnă că semnul egiptean coincide cu un anumit semn menționat.
Cele 12 zodii din horoscopul egiptean antic
Nil
1-7 ianuarie, 19-28 iunie, 1-7 septembrie și 18-2 noiembrie
Nilul a fost sângele Egiptului antic și singurul semn din zodiac care nu poartă numele unui zeu sau al unei zeițe. Calitățile asociate cu acest semn includ logica și simțul practic și sunt în general persoane pașnice, oarecum asemănătoare cu semnul Balanței. De obicei, au un puternic simț al observației și sunt uneori intuitivi. Deși pot fi pasionali și influențați de pasiunile lor, au totuși tendința de a acționa cu înțelepciune.
Amon-Ra
8-21 ianuarie și 1-11 februarie
Acesta este unul dintre cele mai puternice simboluri egiptene, conform astrologiei egiptene antice, deoarece Amon-Ra era regele zeilor. Cei născuți sub acest semn sunt de obicei încrezători, politicoși și optimiști, oarecum ca un Leu. Sunt lideri puternici și pozitivi, care iau de obicei decizii informate și inteligente.
Mut
22-31 ianuarie și 8-22 septembrie
Aceasta este divinitatea feminină care era considerată Mama Lumii și era responsabilă de protejarea omenirii, similar cu Racul, care este uneori numit „Mama Lumii” în astrologia occidentală. Dacă te-ai născut sub acest semn, erai considerat compătimitor, sensibil, loial, generos și afectuos cu ceilalți. Au tendința de a fi părinți protectori și iubitori, precum și extrem de orientați spre obiective.
Geb
12-29 februarie și 20-31 august
Geb era considerat zeul egiptean al Pământului, al cărui râs se credea că provoacă cutremure. Cei născuți sub acest semn sunt sensibili, credincioși și deschiși. Uneori pot părea prea emotivi, precum semnele de apă occidentale, dar această calitate a lui Geb îi atrage pe ceilalți către ei. Sunt cunoscuți pentru persistența și capacitatea lor de a se ține de lucruri.
Osiris
1-10 martie și 27 noiembrie – 18 decembrie
Osiris este numit după zeul Lumii de Jos și al învierii. În astrologia occidentală, acesta este rolul lui Pluto sau al Scorpionului. Cei născuți sub acest semn sunt lideri puternici și sunt întotdeauna serioși în ceea ce spun, fie că sunt buni sau răi. Sunt inteligenți și independenți, dar vulnerabili. Aceste persoane sunt hotărâte și aproape întotdeauna își ating obiectivele dorite. Uneori pot părea agresivi sau egoiști.
Isis
11-31 martie, 18-29 octombrie și 19-31 decembrie
Aceasta este zeița egipteană a naturii și aceste persoane lucrează bine în echipă, oarecum similară cu Capricornul din astrologia occidentală. Onestitatea și franchețea sunt tipice acestei persoane și, în general, au un bun simț al umorului. Au o înclinație romantică și le place să socializeze.
Thoth
1-19 aprilie și 8-17 noiembrie
Thoth este zeul învățăturii și al înțelepciunii, la fel ca Gemenii sau Săgetătorul în astrologia occidentală, iar ei iubesc să învețe și sunt adesea inventivi. Persoanele născute sub acest semn au darurile curajului, înțelepciunii, energiei și romantismului și încearcă în mod constant să își îmbunătățească soarta în viață.
Horus
20 aprilie – 17 mai și 12-19 august
Horus era zeul egiptean al cerului. Acești oameni sunt curajoși, optimiști și ambițioși, la fel ca Berbecul. Ca lideri, ei motivează, inspiră și au tendința de a se înțelege bine cu ceilalți. Sunt cunoscuți pentru abilitățile lor de muncă și sunt harnici.
Anubis
8-27 mai și 29 iunie-13 iulie
Anubis era considerat zeul mumificării și gardianul Lumii de Jos. Au o personalitate introvertită, precum unele Fecioare sau Vărsători. Sunt încrezători, creativi și foarte curioși și, deși sunt introvertiți, sunt de obicei încrezători.
Seth
28 mai – 18 iunie și 28 septembrie – 2 octombrie
Seth este zeul haosului și al violenței, iar cei născuți sub acest semn sunt îndrăzneți și adesea perfecționiști. Le place să fie în centrul atenției, la fel ca și Leii, sunt îndrăzneți și le place perfecțiunea. Ei excelează la comunicare și trăiesc pentru provocări.
Bastet
14-28 iulie, 23-27 septembrie și 3-17 octombrie
Bastet este considerată femeie și este zeița pisicilor, a plăcerii și a fertilității. Aceste persoane caută echilibrul și evită conflictele și se bazează pe abilitățile lor intuitive ca și Peștii. Sunt sensibili prin natura lor și parteneri loiali și devotați.
Sekhmet
29 iulie – 11 august și 30 octombrie – 7 noiembrie
Sekhmet era zeița războiului în mitologia egipteană. Ca și Gemenii, aceste persoane pot avea mai multe laturi ale personalității lor. Pe de o parte, sunt disciplinați. Iar pe de altă parte, sunt dezinvolți și le place libertatea. Au un puternic simț al dreptății și sunt uneori perfecționiști.


Sursa Internet